joi, 31 decembrie 2015

Prin oglinda timpului (2)

      Ce bine este sa fii cu cei dragi tie si nu ma refer la perioada asta a anului ci in orice clipa a vietii, oricat de trecatoare ar fi ea. Aceasta perioada a anului a fost foarte incarcata si minunata.
      Ma uit in urma doar la ce s-a intamplat in luna decembrie si gasesc multe motive de bucurie, incepand de la vremea extrem de frumoasa care ne-a "pricinuit" multe iesiri in aer liber si multe clipe frumoase,
de la impodobitul bradului si de la toate luminitele pe care le vad mereu - in casa si pe strada.

       Am lucrat si am terminat seturi de pahare, suporturi de lumanari, am facut felicitari, am vazut prieteni dragi si mai ales mi-am facut prieteni dragi.
       Am fost la colinde, la spectacol si am primit cadouri de la "mosu' bland si bun".
      Viata e grea si fiecare dintre noi avem multe incercari pe drumul vietii, dar privind prin oglinda timpului realizez ca toate cate s-au intamplat sunt pentru noi cea mai buna cale de a fi asa cum suntem acum. Un an se incheie, un an nou incepe. Sa aveti parte de multe amintiri frumoase si de multe clipe de neuitat in anul care sta sa inceapa. Sa va bucurati de viata si de cei pe care ii aveti langa voi, asa cum sunt, nejudecandu-i si nereprosandu-le felul lor de-a fi, ci acceptandu-i asa cum sunt.
cu drag si dor si multumiri,
^.^Anca M

sâmbătă, 21 noiembrie 2015

Un gand frumos - despre adultita

      Ce este adultita? am intrebat-o intr-o zi pe fetita mea, care cu ochii ei mari si albastri a venit la mine cu o voce grava si mi-a zis : "Mama, am descoperit ca oamenii mari sufera de o boala grava, de adultita"
"Ce este adultita, iubito?" am intrebat-o, curioasa fiind de raspunsul ei.
"Ei bine, e o boala foare grava, care nu se poate vindeca pe deplin niciodata si de care sufera majoritatea adultilor" mi-a raspuns piticotul de 7 ani.
"Si cum se manifesta?" am continuat eu.
"Stii, e boala pe care o au adultii care nu mai cred in zane, in Peter Pan, care nu au timp pentru copii sau care isi fac timp pentru copii, dar in acelasi timp sunt cu mintea tot la ale lor. Stii noi copiii avem nevoie de atentie si de iubire, pentru ca inimile noastre sunt asa transparente, ca de sticla daca nu primesc atentie. Daca primesc atentie, de aia buna si mai primesc si iubire atunci inima lor castiga cate o culoare pe rand pana cand ajunge sa aiba toate culorile curcubeului. Dar oamenii mari care sufera de adultita nu inteleg asta. Au uitat sa fie copii. Au uitat de zane, de ingerasi si de lucrurile frumoase."
Asta consider eu lectie de parenting...


nota : multumesc frumos draga mea Ioana de acest mesaj. E minunat.
Tare as dori sa stiu cine l-a scris sa ii pot multumi:)
cu drag,
^.^ Anca M