Suntem intr-o luna a bucuriei. Fie ca vorbim de luna femeii,
de luna primaverii ca tocmai ce am avut Echinoctiul de primavara, ori ca e luna unui nou inceput ca
doar ce am sarbatorit Buna-Vestire, cert este ca luna aceasta este plina de frumos.
Si despre frumos as dori sa vorbesc si eu astazi. Pe 1 Martie toata lumea
trimite mesaje minunate legate de venirea primaverii, saaaaauuuuu prin unele
zone, cum bine stim, dam martisoare barbatilor (da, daaaa, ati citit bine, este
un obicei tare frumos prin unele zone ale tarii). Dupa, vine ziua de 8 Martie, dedicate
mamelor – zi plina de martisoare, de flori si de cadouri.Aici as mai mentiona un lucru: copil fiind si acum imi amintesc cum odata cu inceputul lunii la scoala
faceam felicitari pentru mama. Clasicele felicitari erau cam asa : desenam o
inimioara pe o felicitare si inimioara o decupam cu o foarfeca. Marginea o
decoram frumos cu un glob spart maruntit (glob de "sticla", caci pe vremuri globurile
erau dintr-o sticla fina si colorata frumos, astfel ca atunci cand il spargeai
iti era mai mare dragul sa folosesti acea publere pe post de sclipici – azi stiu,
avem sclipici din ala fain de la Pepco, si nu numai, si costa undeva la vreo 5-10
lei, depinde in ce cantitati iei, dar asta e alta poveste).
Ma intorc iar la felicitarea aia frumoasa, cu un scris de
mana dedesubtul inimioarei cu mesajul de 8 Martie si “ La multi ani, mamico!” scris frumos
pe interior…. Si alte cuvinte dragute, sau o strofa din vreo poezie. Oare va mai amintiti, sau la voi cum era?
Urmand firul povestii, vine Echinoctiul in care bucuria crescanda capata noi
valente caci din ziua urmatoare orele petrecute pe lumina sunt din ce in ce mai multe. Ahhhh, si dupa vine ziua asta minunata de Buna-Vestire, urmata (logic,
ca orice praznic imparatesc) de aniversarea celei mai importante persoane din
cadrul sarbatorii praznicului si anume Soborul Sf Arh Gavriil.
Si uite asa, din bucurie in bucurie, calatorim si ajungem pana
la sfarsit de luna care daca e insotita de Soare si de vreme buna inseamna ca e
insotita si de multe iesiri in aer liber si flori frumoase presarate in calea noastra.
Asa, ca incheiere, va las un gand delicat despre mama, asa
cum o vad eu.
Mama este mama sau, cine are bafta, mama “sunt” mama
dimpreuna cu bunica/bunicile. Mama cuprinde in ea ochii albastri ai cerului
senin si cenusii ai zilelor pline de grija. Mama cuprinde in ea mainile care
plamadesc aluatul si iti mangaie crestetul, care te iau in brate si iti
impletesc parul. Mama cuprinde in ea
inima care iti vorbeste cand tace si iti sterge lacrimile cand iti
gateste cea mai buna mancare din lume sau cel putin asa o crezi tu ca e. Mama
isi are o mama si ea isi are o mama si tot asa pana la marea Mama care ne
ocroteste pe toti cu bune si cu rele, cu suisuri si cu povarnisuri. Mama ne
sparge gheata inimii cand ne e impietrita si ne rasadeste semintele bunatatii
in suflet. Din rasadurile mamei rodeste dorul de frumos, de bunatate si de
curaj sa ne depasim propriile frici.
Mama este radacina, si seva, si pamant roditor. Si noi la
randul nostru suntem aripile ei catre Cer. Ea sadeste flacara iubirii si a
iertarii in noi, iar noi… noi ne intindem aripile catre lume, cu bunatate. Si
drept e ca uneori ni-s aripile frante si penele murdare, dar dragostea ei ne
ridica iarasi catre rostul nostru pe Pamant. Mama este lumina constiintei in
momentele de nesiguranta sau de indoiala si bucuria momentelor de reusita.
Mama este ocrotire, liman intins de tihna, de un verde crud
primavaratic, din ale carei maini rasar vlastarele imaginatiei si ale zborului
spre Infinit. Din Mama si prin Mama – Maica si Maicuta – ne nastem si renastem
in gand de pasare maiastra si plecam in zbor cu radacinile in inima si
dragostea in fiecare bataie de aripa. Mama este mama si asta spune totul!
La voi cum este luna asta a bucuriei? Si mama voastra (mamele voastre) cum este (cum sunt)? Haideti la povesti si lasati un gand aici daca timpul
va permite!
cu drag,
Anca M