sâmbătă, 13 decembrie 2014

Un gand frumos

      Un gand frumos e o incantare. 
sursa : net
      Sa iti stii valoarea, sa iti stii locul, sa iti stii masura. Mare lucru este sa stii de unde iti vin toate. Sa iti stii partile bune, cele rele, sa te accepti asa cum esti, sa fii indulgent cu tine, sa fii ingaduitor cu ceilalti si mai ales sa fii intelegator si iertator. Si iar ma intorc: sa iti stii valoarea, sa iti stii locul, sa iti stii masura. Frumusetea e in ochiul privitorului.Toti suntem frumosi, toti avem o farama de vesnicie in noi. Farama aia este viata noastra; farama aia este lumina din intuneric. Nu mai tarziu de azi am trecut printr-o intamplare haioasa, dar foarte interesanta. Stiind unde gasesc lucrurile in bucatarie nu am mai aprins lumina cautand ceva ce era foarte evident ( a se citi un cutit sau o lingura); desi ar fi fost logic sa gasesc ce cautam nu am gasit si atunci mi-a trecut un gand prin cap ca trebuie sa aprind lumina... simplu, nu? Partea frumoasa in aceasta intamplare care nu are absolut nimic spectaculos este faptul ca pentru a vedea lucrurile pe care credeam ca stiu unde sunt, desi ele erau acolo, a trebuit sa aprind lumina. Dar ce te faci cand nu mai poti sa o aprinzi de unul singur? Atunci e timpul sa ceri ajutor. Faceti lumina in jurul vostru. Aprindeti lumina. Sau macar lasati-i pe cei de langa voi sa o aprinda. Veti fi uimiti sa vedeti cate lucruri erau acolo, dintotdeauna, asa cum au fost si vor mai fi, si doar asteapta sa le vedeti. Si iarasi spun: sa iti stii valoarea, sa iti stii locul, sa iti stii masura. Iar cand nu le mai gasesti sau nu te mai vezi aprinde lumina. Sau lasa pe cei de langa tine sa o aprinda :)
      

 Curaj, fiecare zi e un nou inceput. Si fiecare zi e o noua provocare. Indrazniti. Sunteti frumosi.
cu drag,
^.^ Anca M

marți, 9 decembrie 2014

Pahare lucrate manual - sticla pictata (15)

      Bine v-am gasit, in aceasta zi frumoasa de iarna. E iarna, cel putin dupa calendar, desi in realitate  pare mai degraba o toamna rece si ploiasa ...chiar mai ploiasa decat mi-as fi putut-o imagina pentru aceasta perioada a anului. E iarna, dar gandul meu merge chiar mai departe de toamna, la vara, perioada aia frumoasa a anului cand totul era verde si plin de flori. Nu mai sunt zile cu soare, nu mai sunt flori in jurul nostru, dar asta nu inseamna ca poti sa scoti vara din gandurile mele. Si nu numai din gandurile mele, ci si din munca pe care o fac. V-am promis acum ceva vreme ca va voi arata o colectie care a fost o adevarata provocare si care am onorat-o acum cateva luni. Primul set de 12 pahare  apare in fata ochilor vostri prin bogatia de culori si tematica variata care putea sa o cuprinda simplul termen de pe comanda " flori de vara". Fara alte prezentari va las sa va incantati privirile cu aceste modele lucrate in cel mai frumos anotimp al anului - vara :).







      Va doresc spor in tot ceea ce va propuneti sa faceti si imaginatie multa.
cu drag,
^.^ Anca M

luni, 1 decembrie 2014

Christmas craft ideas - sticla pictata (14)

      Pentru ca oficial am intrat in luna cadourilor, cadourile de Craciun trebuie sa curga lant in tot ce inseamna supermarket sau magazine de specialitate. Din pacate nu tot ce inseamna cadou trebuie neaparat sa fie cumparat si scump. Sarbatorile inseamana bucuria regasirii celor dragi, bucuria impartasirii unui cadou, bucuria comuniunii in orice forma poate fi ea inteleasa atat timp cat este de bun simt si aducatoare de pace si voiosie.
      Sunt de parere ca societatea in care traim e mult prea saturata si mult prea consumerista. De ce atunci sa petrec timpul cumparand si iar cumparand? Nu mai bine folosesc putinul pe care il am ca sa fac eu ceva si sa aduc o bucurie unui om drag? Da, si eu pot face ceva pentru cel de langa mine. Da, si eu pot face ceva care sa nu ma coste o caruta de bani. De asta o spun si am mai spus-o, decat cineva sa cumpere si iar sa cumpere mai bine sa invete sa faca ceva cu manutele pe care le are ca om care sa nu fie priceput la ceva nu cred ca exista. Exista doar oameni care inca nu si-au folosit timpul facand ceea ce le place. Mie imi place sa desenez, sa pictez, sa impodobesc lucrurile pe care le gasesc prin casa.


      Va indemn si pe voi sa faceti la fel. Nu neaparat sa desenati sau sa pictati, dar sunt sigura ca puteti sa faceti si voi multe, extraordinar de multe lucruri pe care eu sigur nu le-as putea face.
Curaj, incercati sa faceti ceva cu timpul vostru liber (care timp liber il gasiti, doar sa vreti). Tot vin sarbatorile. Incercati sa faceti cadouri pentru cei dragi, nu neaparat sa cumparati. Ce ziceti? Si mai ales petreceti mai mult timp alaturi de cei dragi. Va doresc spor in tot ceea ce v-ati pun in minte sa realizati. Si va mai doresc starea de pace necesara sa puteti aduce o bucurie celor din jur.
sursa : dulce casa
      PS: m-am alaturat blogului Irinei si sper ca de-a lungul perioadei de sarbatori sa aflu de la alte maini harnicute ce pot face in limitele unui buget de bun simt.
cu drag,
^.^ Anca M

Un gand frumos

      Bine v-am gasit in aceasta zi minunata. Am descoperit de curand o carte care mi-a incantat sufletul si care mi-a dat multe de gandit. Viata e mai frumoasa nu prin ceea ce inseamna ea, ci prin cum o vedem noi.
      "Pana si fericirea (zice autorul cartii) e o chestie tot de obisnuinta. Poti, intr-adevar, sa te obisnuiesti sa vezi totul in frumos. Cum avem, intr-un foarte mare grad, puterea de a ne manui vointa intru a ne potrivi gandurile noastre spre obiectele care pot sa ne fie un izvor de placere, tot astfel putem cultiva obisnuita gandurilor fericite, transmitand-o si altora."
      Va las in compania unei melodii extraordinare si a unei franturi de imaginatie lasata libera intr-o zi minunata, asa cum este aceasta.
cu drag,
^.^ Anca M

joi, 20 noiembrie 2014

De la lume adunate (7) - shoebox

      Bine v-am gasit,
Am dedicat acest capitol lucrurilor frumoase pe care le gasesc la altii si vreau sa le impartasesc cu voi. Am descoperit inca de anul trecut un proiect care mi se pare absolut genial.  Acest proiect este inceput in 2007 si a pornit in familie. Cinste celor care au initiat acest proiect. Preiau pe blog legatura catre site-ul oficial SHOE BOX in speranta ca printre voi sunt oameni care pot si vor sa faca o bucurie unui copil.
"Daca deschidem bine ochii o sa gasim la fiecare colt de strada un copil sau adolescent singur, flamand, infrigurat si parasit. Nu salvam lumea cu o cutie de pantofi umpluta cu dulciuri si alte lucruri, dar vom invata, in timp, sa ne gandim la ceea ce avem si nu le ceea ce ne mai dorim. Vom invata sa pretuim perna pe care ne odihnim capul seara sau pe fularul de la gat. Vom invata sa radem vietii in fata si sa apucam cu amandoua mainile de viitorul nostru."
O noua zi e un nou inceput . De ce sa nu incepem o noua zi gandidu-ne macar o mica parte a timpului nostru si la altii :)) ?
sursa : net
Va doresc o zi minunata si plina de inspiratie - cine stie, poate puneti mana pe o cutie de pantofi din casa si o decorati si o umpleti cu bucurii pentru copii si... 
cu drag,
^.^ Anca M

joi, 13 noiembrie 2014

Un gand frumos

      Va doresc o zi senina si lina ca un paraias care serpuieste printre pietrele unui munte.

sursa : my flower journal

cu drag,
^.^ Anca M

vineri, 31 octombrie 2014

Buna dimineata

      Bine v-am regasit in aceasta zi minunata de inceput de week-end.

Va doresc o zi linistita si plina de bucurii. (Multumesc celui care mi-a trimis acest videoclip.)
cu drag,
^.^ Anca M

marți, 28 octombrie 2014

Cadou - cutie lucrata manual

      De cata vreme nu am mai postat ceva legat de cutii pictate sau lucrate manual, nici nu mai stiu. Am rasfoit folderele si pozele si am descoperit ca inca sunt modele pe care nu le-ati vazut sau le-ati vazut in alta forma de prezentare pentru ca anumite persoane mi-au cerut exclusiv reproducerea pe cat e posibil a unui model deja existent.
      Partea de tehnica deja o stiti. Daca nu, reamintesc postari mai vechi pentru a nu relua inca o data ceea ce deja am prezentat.
            Tehnica decupajului : asa mai in gluma sau mai in serios
            Materialele folosite de obicei sunt aceleasi.
      ***
Pe vremea cand inca norii se pictau cu mana si copacii rasareau dimineata fara ca nimeni sa ii fi plantat, traia un tanar plin de sine si dornic de aventuri. Dimineata aceea era a lui, lumea ii era la picioare si natura era slujnica lui. Dimineata aceea era ca oricare alta pentru el. Dar oare cine stie in care din dimineti ti se va schimba destinul? Vieti de oameni, umbre nepasatoare lui se perindau prin fata lui, orele treceau si totul parea ca in fiecare zi. Numai ca odata cu rasaritul soarelui, o teama necunoscuta il cuprinse. Nimeni nu il cunostea, nimeni nu stia cat de extraordinar este el...iar soarele, acel nimic care apare in fiecare zi la orizont, e cunoscut si stimat de toti. Imposibil; ceva trebuia facut. Si-a luat sulita si a iesit la vanatoare. S-a catarat pe coline - rotocoale mai inalte de pamant incercand sa ajunga macar o raza a soarelui si sa o doboare. A strabatut pustiuri de nisip, a inceput sa vaneze aerul, soarele nu putea sa il ajunga ori cat de mult ar fi incercat. A venit seara acasa istovit si dezamagit...Ce avea sa se intample cu el - cum va putea el sa ajunga la fel de cunoscut ca soarele? A facut a doua zi la fel, si asa pana ce a ajuns la batranete... In toamna vietii, intr-o seara, istovit de cautari ajunse la final. Era cunoscut de toti...pentru nebunia lui, pentru cautarile lui, pentru ratacirea lui. Acel "plin de sine" s-a risipit ca nisipul in fata vantului furios si a ramas doar aventura traita si dezamagirea. Avea oare sa mai traiasca ziua de maine? Si-a luat sulita si a iesit pentru ultima data sa rapuna soarele pe care nicioadata  nu a putut sa il atinga. Soarele isi rasfira razele in caldura serii, asteptand sa ii vina randul sa se odihneasca; obosise sa vada omul alergand in zadar in loc sa isi traiasca viata si sa vaneze cele necesare gurii. Uitandu-se la soare, o raza il lovise ca o sageata in clarul ochilor si omul orbi pentru cateva clipe. In intunericul sau, el incepu sa vada cat de efemer era totul in jurul sau, cat de frumoasa era viata, cat de mult iubea de fapt sa fie printre oameni, cat de mult ura slaba lui statornicie. Era intuneric si vroia sa vada iar lumina, sa vada soarele, sa se bucure de tot ce il inconjoara. Nu mai dorea nimic decat sa traiasca...Soarele isi retrase si ultima raza si lumina ii reveni. Era el, un batran plin de aminitiri si dornic sa mai aiba zile sa se bucure de viata. Vieti de oameni, siluete cunoscute lui se perindau prin fata lui, orele treceau si totul parea ca in fiecare zi, doar ca acum intelese. El era parte a lumii, parte a naturii, nu invers.
      Din poveste in poveste a iesit o lucrare daruita cu mult drag unei prietene pe care o apreciez enorm. Iar aceasta lucrare e o cutie lucrata in tehnica servetelului.
Va doresc inspiratie si timp - sa il folositi cu incredere si discernamant ca inapoi nu se mai intoarce.
cu drag,
^. ^ Anca M

luni, 27 octombrie 2014

Toamna si dumitritele

      Nu stiu cata lume stie de denumirea de dumitrite, dar personal mi se pare extraordinara. Pentru cei care inca nu cunosc acest termen este traducerea in mod obisnuit pentru crizantema. Sau cum ar spune dictionarul : (BOT.; Chrysanthemum indicum) dumitriță, tufănică, (reg.) aurată, cătălină, mărgărită, roman, tătăișă, flori-de-iarnă (pl.), ... si lista continua.
      E o perioada foarte frumoasa a anului cand aceste flori le gasesti pe toate drumurile - la propriu. Pietele sunt pline de ele, la intrarea la metrou le gasesti, in aranjamente, in vitrine, in bratele unei persoane care se grabeste sa prinda autobuzul, peste tot.
      Ce imi place este ca, rasfoind paginile de internet, gasesti o sumedenie de tablouri pe aceeasi tema. Aceasta postare este pentru a-mi reaminti de aceste flori ori de cate ori vreau, indiferent ce zi a anului ar fi. 








       Sa aveti o sapatamana plina de pace, bucurie si culoare. 
PS: marea majoritate a tablourilor apartin unei persoane extraordinare; pentru mai multe detalii intrati pe site la Anca Bulgaru.
cu drag,
^.^ Anca M 

duminică, 26 octombrie 2014

Sticla mata pictata (13)

      Bine v-am gasit in prag de iarna...cel putin la noi in Bucuresti de ieri e iarna :) oarecum. Ce a fost cel mai frumos ieri este ca a venit iarna peste mine fara sa realizez. Eram atat de concentrata cu desenul ca nu vedeam ca afara fulg cu fulg se astern straturi, straturi albe de zapada care mai apoi aveau sa ma faca sa visez deja la serile cu luna plina si totul alb. Ei, nu am ajuns chiar acolo, dar deja sunt cu gandul departe. Deci ieri pictam, desenam si altele asemenea...e ceva ce face parte din perioada asta minunata cand nu imi pare rau ca stau in casa si nu scot nici macar nasul pe geam. Am ajuns la al doilea atelier de creatie si cum patesc de fiecare data, dupa ce termin de lucru (prima parte), urmeaza ceva foarte frumos...trebuie sa vad ce fac cu restul de acrilice imprastiate pe palete de care nu ma indur sa le arunc. Asa ca a doua parte de ieri a fost sa imi pun mintea la contributie si sa fac ceva cu acrilicele ramase. Ce mi-a trebuit a fost un pahar de sticla (mata, gata facut) si ceva imaginatie. Ce a iesit este un pahar de toata frumusetea (mai ales ca e pentru mine facut, deci clar e frumos) pe care abia astept sa il "ornez" cu o luminita sa vad ce efect va da.
      Pana atunci insa va arat doar paharul, ramanand pe o alta data sa fac si testele cu luminite.
Va doresc o duminica linistita alaturi de cei dragi voua.
cu drag,
^.^ Anca M

duminică, 19 octombrie 2014

Joaca cu tusul (2)

      A venit vremea sa va mai arat din ceea ce am mai mestesugit sau mai bine spus din ceea ce am mai desenat. Ce va voi arata e ceva ce nu era in program pentru o comanda mai mare pe care am realizat-o anul acesta (pentru asta trebuie sa fac o postare speciala). A face o comanda frumoasa si a nu ii face si o carte de vizita pare incomplet. Asa ca fara a mai sta pe ganduri am luat pensula, cateva foi de hartie si tus si am inceput sa lucrez.
      Era o zi frumoasa de vara, eram in curte la umbra unui copac batran si am inceput sa intind pe masa toate cele necesare lucrului. In minutele de pauza, profitam de leganul din curte ca sa ma adun in liniste si sa-mi gasesc inspiratia pentu ceea ce faceam. Si cum a face copii e un lucru pe care nu l-am apreciat nicicand, am inceput sa astern pe hartie, ganduri, linii, curbe si culori care toate impreuna au alcaluit aceste minunatii pe care vreau sa le impartasesc cu voi.
      Fara alte palavrageli, va las sa admirati:


      Dupa ce am terminat de lucru mi-am zis ca trebuie sa fac ceva care sa ramana si pentru mine, asa ca am zabovit inca o bucata de vreme si am mai facut asta:
      In caz ca va intrebati de diversitatea de tematica, raspunsul e simplu: fiecare comanda avea o tematica anume, deci fiecare carte de vizita (asa cum am numit eu aceste mici felicitari) are un motiv anume.
      Pana cand voi reusi sa realizez si postarea cu acele comenzi care sa insoteasca pozele de mai sus, va doresc o saptamana minunata si plina de bucurii. PS: Nu uitati sa va jucati...:))))
cu drag,
^. ^ Anca M

luni, 13 octombrie 2014

What if...(3)

      Cum spuneam si in alta postare, acest titlu va ramane pe acest blog pentru un subiect cu totul si cu totul aparte: "What if..."
      Ce-ar fi daca in fiecare zi a vietii noastre am putea aduce macar un pic de bucurie in sufletele celor din jurul nostru? "Buna dimineata, arati foarte bine astazi!", "Zambeste!", "Priveste cerul", "Deschide ochii si uitat-te in jurul tau." Cei care stati in Bucuresti vedeti aceste mesaje scrise pe ziduri in graffiti, cei care nu sunteti din Bucuresti, sigur le vedeti in alte forme care mai de care mai frumoase. Ce-ar fi daca azi am face un compliment celui/celei cu care lucram? Sau persoanei care ne schimba maruntul? Sau ce-ar fi daca azi am multumi unei persoane pe care o intalnim in calea noastra pentru amabilitatea de a ne lasa sa intram primii pe o usa? Ce-ar fi daca am fi sinceri cu cel de langa noi si i-am arata un semn de bunavointa printr-un zambet - simplu, neprefacut, nefatarnic si plin de sinceritate?
Ce-ar fi daca... azi am face cuiva ziua mai frumoasa? Zambiti, va rog :) Sunteti o bucurie.
cu drag,
^.^ Anca M

sâmbătă, 27 septembrie 2014

Dor de-al nostru...(4)

      Cat mai este vreme frumoasa (cand mai este vreme frumoasa)  ies din casa. In curand zilele triste si friguroase vor veni si atunci doar in casa voi sta. Mi-a fost dat acum o saptamana sa ies din casa intr-o frumoasa zi de duminica cu scopul precis de a merge la MTR. Cum socoteala de acasa si cea din targ nu se potrivesc mereu am ajuns pe langa MTR (ar fi fost culmea sa ratez asa o frumusete de targ cu mestesugari si mestesuguri populare) la Rural fest...daca cineva imi spunea de asta inainte sa merg la targ as fi zis: "mhhhh, ce mai e si asta?". Dar fiind deja acolo chiar la intrare am spus de ce nu, hai sa vedem despre ce e vorba. Ei, mare imi fu mirarea sa vad in adevaratul sens al cuvantului alti mestesugari, bine croiti si pregatiti cu obiecte care mai de care mai incantatoare. Nu am reusit sa scot toate pozele, e posibil sa mai fac o postare legat de acest festival, dar din cele cateva deja scoase va arat si voua ce minunatii fac romanii nostri, mesterii nostri , oameni de o pregatire si o rabdare extraordinara. Cine lucreaza stie ca nu e usor sa tesi un covor sau sa cosi o ie sau sa cioplesti piatra, sau, sau, sau...
      Fara alte vorbe va las sa va incanti privirile cu obiecte traditional romanesti, apreciate cu mult drag de subsemnata.




      Va doresc ochi (larg deschisi) sa vedeti frumusetile noastre si valorile noastre, asa cum le stim din mosi stramosi. Si va mai doresc ca in tot ce e al nostru sa regasiti bucurie si dor, dor de-al nostru...

PS : multumiri organizatorilor si mestesugarilor care mi-au pemis sa le fotografiez articolele.
cu drag,
^.^ Anca M

joi, 25 septembrie 2014

Bine v-am gasit

      A trecut destula vreme de cand nu am  mai intrat pe blog. Acel dor de duca s-a adeverit si tot am fost pe drumuri...intru-un mod cat se poate de placut. Am revenit odata cu venirea toamnei si cu primele zile de frig. De acum e placut sa stai in casa ceva mai mult si sa bei seara cate un ceai fierbinte inainte sa mergi la culcare. De acum e placut sa fii la caldurica si sa scoti sosetele alea pufoase de le tot tineam ascunse ca nu isi aveau rostul pentru vremea calda.
sursa: net
      Asa ca la o revedere dupa o vreme indelungata va invit cu drag la o vizionare. Pentru cunoscatori, Beatrix Potter sigur va va incanta. Pentru cei/cele care abia acum descopera povestile ei, sper sa va fie pe plac. Mie imi sunt. Acum fiecare cu preferintele lui/ei.

Va doresc o zi minunata.
cu drag,
^.^ Anca M

marți, 29 iulie 2014

Timp liber - intre desen si dor de duca

      Ce face omul cand e sanatos si are timp liber? Pai ...poate face destule. Eu am ales sa desenez... ca de obicei. Acest model l-am facut de ceva vreme, dar tot am amanat sa vi-l arat. De data asta am preferat sa aleg un mediu de lucru ceva mai aparte...si automat si timpul de lucru s-a schimbat un pic.
       Pentru cei care deja nu au ghicit deja ce este va spun eu: e un perete :) mic de vreo 3m si ceva pe care m-am gandit ca nu ar strica sa il decorez un pic. Asta se intampla inainte de a-mi fi capul la concediu, iarba verde, alint de fan proaspat cosit sau de adieri de mare...acum fiecare dupa ce doreste sa ii fie dor.
      Si daca tot am vorbit de dor de duca, va las o melodie frumoasa sa va incante auzul. O zi frumoasa va doresc cu mult soare, adieri de vant si gand de iesit din casa.
cu drag,
^ .^ Anca M

duminică, 20 iulie 2014

Dolce far niente


      Vi s-a intamplat vreodata sa fiti in acea stare in care nu aveti chef de nimic? Dar chiar de nimic? Din ce motiv? Asta o stie fiecare. Dar sa nu aveti chef de nimic. Ei bine, printr-o astfel de stare trec acum...tot incerc sa caut o motivare sa ma apuc de munca dar nu reusesc. Asa ca am deschis netul si am scris aceste cuvinte pe google sa vad ce se intampla. Ce a rezultat, va arat in cateva poze fffff faine.


      Un inceput de saptamana ar trebui sa fie plin de energie...zice lumea, dar personal, cel putin cateodata, mi se pare asa o perioada buna de relaxare...ca la inceput de zi luuunga si plina de aventuri.
Si asta e valabil nu doar la inceput de ceva...de zi, de saptamana, si asa mai departe ci poate fi valabil in orice perioada. E bine din cand in cand sa pun frana "agitatiei" pe care o am si o simt in jurul meu si sa fac... nimic ( ce bine suna: "dolce far niente"). In teorie suna bine, si in realitate suna si mai bine, din pacate atat de putine sunt perioadele in care pur si simplu stau fara sa fac nimic ca in decursul a cateva luni cred ca numar pe degete aceasta stare.
Deci acum e un moment bun si trebuie sa profit de el. Si ca sa nu fiu singura :) il impartasesc cu voi.

      Va doresc o zi asa cum va place voua :), de la mine mai adaugati un strop de voie buna.
cu drag,
^.^ Anca M


joi, 17 iulie 2014

Tail of two brains (3)

sursa: net
     Daca nu ati aruncat laptopul pe geam ascultand partea a doua, mai este una si ultima, la fel de "delicata"ca sa ii spun asa in legatura cu acest subiect. Poate parea ciudat, dar intre toate cele spuse, pentru cel ce are urechi de auzit, sunt unele chestii care te pun pe ganduri.Acu' fiecare dupa cum se stie si dupa cum simte. Aceasta serie se incheie aici, sperand ca poate dintre toti cei/cele care ati vizulatizat aceste postari macar unora sa va fi placut.

Third Day :
 





cu drag,
^.^ Anca M

luni, 14 iulie 2014

Educatie - discurs la nivel inalt

      De cata vreme am cautat acest videoclip si nu il mai gaseam... Nu stiu cata lume va gusta acest fel de discurs, dar mie mi-a placut foarte mult. E legat de un subiect anterior cand vorbeam de ideea de educatie. Poate ca avem avantajul pe care multe tari nu il au si anume ca educatia e parte oarecum gratuita a vietii, doar sa vrei sa faci carte, desi cateodata acest simplu cuvant "gratuit" vine cu multe costuri, cerinte de la profesori, caiete, carti, tinuta vestimentara, a "n"-spe mia editie din colectia nu stiu care ca asta se preda anul asta la scoala si asa mai departe. In orice caz, a avea carte e lucru mare. Si desi sunt destule guri care spun ca orice prost azi are macar cateva clase, eiii, ati fi mirati sa vedeti ca nu e chiar asa. Si exact in acest context mi-a placut mult ce zice omul asta (nu ma intrebati detalii despre persoana lui ca nu stiu sa va spun).
sursa: net
      Va las sa savurati picanteriile lingvistice si adevarurile triste din spatele acestor fraze pline de inteles. Pentru cei care au probleme cu limba engleza, am gasit si subtitrarea in romana. Vizionare placuta.



cu drag,
^.^ Anca M

marți, 1 iulie 2014

Despre ... a fi altfel

      Prima data cand am vazut acest video mi-a placut foarte mult. A doua oara la fel de mult si dupa am uitat cum se chema si timp de cateva luni tot ma uitam dupa aceasta postare sperand ca poate poate il gasesc undeva. Si uite asa cautandu-mi blogul ajung pe pagina unei persoane care imi publicase un articol si asa ca o bucla care se inchide mi-a venit o bucurie...si anume sa regasesc ceea ce stiam dar nu mai stiam ce nume avea.
      Mi-a placut mult ideea promovata, nu reclama din spate cu care nu am nici o tangenta. Si mi-a placut mai ales ideea de a cersi pentru educatie. Nu ca cersetoria e de apreciat, dar a nu te plange ca nu ai ce pune pe masa ci a cersi pentru ca cel mic sa poata avea parte de educatie, ei da, asta da atitudine.
sursa: net
      Si mi-a mai placut in acest video felul simplu de a fi al protagonistului. Fara a fi vreun om cunoscut, fara a fi cineva, fara a fi macar bogat material, personajul principal e cineva care poate semana cu oricare dintre noi. Nu iti trebuie averi ca sa aduci o bucurie, nu iti trebuie circumstante demne de scenarii de film pentru a face ceva si mai ales nu iti trebuie o zi anume sau un motiv anume pentru a fi bun. Pur si simplu...fii bun.

      Fara alte vorbe, va urez o zi frumoasa atat pentru voi cat si pentru cei de langa voi.
cu drag.
^ .^ Anca M

luni, 30 iunie 2014

Voie buna

      Bine v-am gasit!
Cat e sa va incant pe voi, cat e sa imi aduc aminte de o zi frumoasa, las aceste randuri frumoase si o poza care face toti banii. Spun asta pentru ca a fi acasa, la umbra unui visin si mancand gogosi aburinde alaturi de o limonada intr-o zi de inceput de saptamana poate fi o foarte frumoasa amintire. Si nu cat mananc ceva bun, dar a fi cu oameni frumosi poate fi o mare bucurie sufletului. Mare lucru nu am facut astazi, dar a fi in liniste si a putea sta in adierea vintului, citind o carte e cea mai mare realizare de pana acum pe ziua care sta sa se incheie (desi mai sunt multe ore pana la apusul soarelui).
      Acest articol este pentru mine...sa imi amintesc in zilele incarcate si aglomerate ca bucuria vine din lucruri marunte. Vi s-a intamplat oare vreodata sa uitati esentialul vietii? Sa uitati pentru ce lucrati? Pentru ce traiti? Pentru ce petreceti zi de zi in aceleasi conditii? Ei bine cateodata mai patesc din astea. Si atunci a-mi aduce aminte ca pot fi cu cei dragi, ca pot bea o cafea in liniste, ca pot citi o carte in liniste, ca pot sa ma bucur de nimicuri cum ar fi o gogoasa aburinda sau de o limonada simpla facuta cu menta (rupta din gradina), ca sunt iubita si ca iubesc sunt lucruri care fac viata sa merite sa o traiesc. Sa o traiesc ca sa iubesc, desi asta nu inseamna ca iubirea trebuie sa se intoarca.
      Bine e sa iubesti, asa cum poti, cat poti, dar sa iubesti si cu timpul cred ca iubirea adevarata poate sa isi gaseasca culcus in sufletul si inima omului. Acum cine vrea sa zica altfel e liber sa zica ce vrea. Eu asa cred si asa simt. Si mai cred ca daca ne permitem sa avem grija de sufletul nostru, si el va avea grija de sanatatea noastra mintala si trupeasca.
      Va doresc o zi si o saptamana pline de pace si bucurie.
cu drag,
^.^ Anca M

vineri, 27 iunie 2014

Tail of two brains (2)

      Am promis ca voi reveni cu o continuare. Ei dragilor si dragelor, gasiti in aceasta postare ceea ce asteptati de ceva vreme. Mi-a placut mult prima parte, sper sa va placa si continuarea. Va las timp sa puteti savura in liniste picanteriile celei de-a doua zile tot asa ramanand cu o promisiune pentru ziua a treia (si ultima).
sursa: net
 Second day:

Mark Gungor - Yo Mama Session (part one)

Mark Gungor - Yo Mama Session (part two)
 cu drag,
^.^ Anca M

joi, 26 iunie 2014

Cufar cu amintiri

      Niciodata nu e prea tarziu sa mai lucrezi ceva. Niciodata nu e prea tarziu sa mai adaugi un strop de culoare celor deja existente. In cazul de fata am avut de-a face cu o comanda foarte simpla si totusi nu chiar atat de simpla. A alege suportul pentru acest minicufar a fost cel mai simplu aspect (avand in vedere ca cine imi cerea comanda stia foarte bine ce vrea).
      Mi-a facut mare placere sa lucrez acest model si mare mi-a fost bucuria sa stiu pentru cine este cadoul. Ar fi multe de spus, incepand de la cat de simplu e modelul pana la cate zile fripte mi-a facut pana ce mi-a iesit modelul asa cum am vrut, de la ce culoare frumoasa de fundal am folosit pana la cate culori a trebuit sa amestec ca sa obtin exact nuanta de verde pe care o doream (si parca tot mai mergea schimbat cate ceva)...si asa mai departe, dar ce rost mai are acum cand totul e gata, cand am facut pe cineva fericit si cand am vazut ce minunatie aveam in fata ochilor ca mai mai nu imi venea sa o mai dau.
      Va doresc si voua timp si inspiratie sa faceti ce va aduce pace sufletului si bucurie celor din jur.
      Si va mai doresc sa aveti curaj (sa nu va fie teama) sa va ocupati timpul cu ceea ce va place.
      Cu multumiri celui care mi-a dat modelul de baza pentru inspiratie, va doresc tuturor o zi minunata si plina de peripetii frumoase.
cu drag,
^.^AncaM