La multi ani!

 Bine v-am gasit oameni buni,

      Mai mare bucurie decat sa fiu aici cu voi, in acest moment nu gasesc. Scriu rar, iar atunci cand scriu o fac cu toata inima. Am realizat ca astazi se implinesc 14 ani si jumatate de cand scriam pentru prima data pe acest blog. Sa fi vrut sa gasesc un nume mai bun acestui blog si nu as fi reusit.

      Am auzit ieri un citat intr-un film si mi se pare ca se potriveste manusa acestui moment. Este despre maturizare si despre frumusetea de a creste frumos.Citatul suna cam asa:

„Este nevoie de curaj să crești și să devii cine ești cu adevărat.” (E.E.Cummings)

      Nu stiu de ce mi-a ramas in minte acest citat , dar cumva aceste cuvinte au rasunat fix cum trebuie si unde trebuie. Si cred ca ecoul lor  se va rasfrange si asupra celor ce citesc aceste cuvinte.

      Va doresc timp sa traiti viata frumos, alaturi de cei dragi, cu pace si bucurie fata de toate si de toti.

      Cu prima ocazie cand mai apuc sa va scriu trebuie sa va povestesc de un proiect genial pe care tocmai l-am facut. De fapt, sunt atat de multe, cine stie, poate reusesc sa ma mobilizez sa va scriu. Pana una alta, sa aveti zile cu tihna si cu sanatate, nu de alta dar doar asa cred ca va veti putea bucura la maxim de vara care ne sta inainte.

cu drag,

Anca M 

Un proiect deosebit marca Davincified

"Daca iubesti natura cu adevarat, o gasesti pretutindeni frumoasa."

"Dar eu cred intotdeauna ca cel mai bun mod de a-L cunoaste pe Dumnezeu este sa iubesti multe lucruri."

"Dacă simţi nevoia unui lucru măreţ, infinit, un lucru care să te facă să-l simţi pe Dumnezeu, nu trebuie să mergi departe pentru a găsi acel lucru. Cred că mai profund, mai infinit şi mai etern decât oceanul este privirea unui copilaş când se trezeşte dimineaţa şi gângureşte sau râde pentru că vede soarele strălucind deasupra leagănului."

 

      De ce fac referire la aceste citate de Van Gogh v-ati putea intreba. Pentru simplul motiv ca de curand am avut o experienta Van Gogh intr-un mod in care nu as fi crezut niciodata. Sa va povestesc.

      Intr-o buna dimineata vad in casuta postala electronica un mesaj necunoscut de la o persoana cu un nume de primavara. Verific mesajul de mai multe ori, verific site-ul de pe care imi spune ca ma contacteaza, realizez ca e de incredere si pornim o conversatie placuta care se termina absolut genial.

      Este vorba despre site-ul Davincified si propunerea lor de a le face un review sincer asupra produselor lor de pictura pe numere. Zis si facut, mi-am ales modelul si am asteptat sa primesc coletul. Cei de la Davincified au fost extrem de draguti sa imi trimita tot ce am dorit in schimbul unei munci serioase si profesionale.

 

      Coletul a sosit destul de repede, dar nu acasa, unde am dat adresa ci la un easy-box din apropiere. Continutul coletului avea:

• panza de lucru cu un model schitat cu numere – pusa intr-un tub de plastic pentru protectie
• o “harta” pentru ca sa am mereu o urmarire clara a ceea ce fac
• culori acrilice in 24 goblete (recipiente) mici, unele repetandu-se de doua sau chiar de trei ori
• stickere pe care sa le lipesc pe goblete pentru a fi mai usor de identificat
• o imagine mica cu tabloul finalizat si diferite coduri
• pensule – trei la numar: una dreapta si doua ascutite
• rama si pioneze pentru a finaliza totul.

      Nu credeam ca voi picta vreodata pe numere, dar odata ce am inceput sa lucrez nu m-am mai putut opri. Adevarat este ca e munca migaloasa, dar merita tooooooooooooooooot efortul. Si timpul. Si rabdarea.

  

      Daca as recomanda o astfel de experienta? Cu singuranta ca DA. Este genul de proiect artistic care iti da o incredere fantastica. Sa zicem ca nu ai pictat niciodata in viata ta si ai vrea sa incerci ceva, dar nu stii absolut nimic concret. In acest caz, pictura pe numere rezolva un numar infinit de probleme : subiectul de pictat, materialele de ales, compozitia, cromatica, dimensiunile, totul. Tot ce trebuie sa faci este sa stii sa citesti si sa ai rabdare. Dexteritate nu e musai nevoie sa ai caci daca lucrezi incet, te obisnuiesti cu stilul de pictat pe numere.

       

       

      Au fost totusi doua lucruri mai putin placute si anume:

- unele sectiuni nu au fost bine definite si mai mult intuiam ce culoare este in anumite zone

- culoarea galbena pentru fundal pur si simplu nu acopera. Cred ca am dat patru straturi si tot se cunoaste cifra de dedesubt. E un acrilic galben transparent si greu si de aici problemele de detaliu.

       

      In afara de aceste doua aspecte totul a fost perfect. Si DA, recomand sa faceti astfel de proiecte daca va e drag sa pictati si nu stiti de unde sa incepeti.

  

      Pentru mai multe detalii voi lasa cat de curand un link pentru a fi accesat. Partea frumoasa in toata aceasta poveste este ca daca veti cumpara ceva de la Davincified prin acest link este posibil ca o mica parte sa imi revina mie. Ar fi primul proiect de acest gen si as fi foarte incantata daca asta s-ar intampla.

      La incheiere va doresc, ca de obicei, timp sa faceti ceea ce va aduce pace sufletului vostru si bucurie celor din jur.

Cu drag,

Anca M 

The project is a mess, I am not a mess

      Bine v-am gasit, oameni buni!

      Vi s-a intamplat vreodata sa va cuprinda entuziasmul si sa vreti sa faceti "lucruri marete" si pana la urma sa iasa totul un dezastru? La propriu! Adica fara doar si poate, ca "stai sa vezi ca mai salvez vreo ceva" ci, pur si simplu, dezastru! Cam ceva de genul asta am patit de curand. 

      Este adevarat ca nu doream sa reinventez roata, vroiam doar un proiect simplu plin de culoare care sa ma ajute sa fac un pic ordine in ganduri. Sau mai bine spus sa pun pauza la ganduri. Incep cu entuziasm, ma concentrez pe culoare si fac o miscare plina de anvergura pe masa de lucru, moment in care o sticluta de acuarela lichida rosie se varsa in toata splendorea. Pe masa (pe fata de masa), pe blocul de desen, pe setul de acuarele, pe cele cateva pensule din jur, pe tot ce era in jur! Va imaginati ca am vazut rosu si la propriu si la figurat. 

 

 

      In fix acel moment cand totul s-a varsat, primul gand a fost sa strang totul sa nu curga si pe covor, ca pe fata de masa deja totul rosu. Ok si a trecut momentul, am facut curat, dar culoarea trebuia repede folosita pentru a nu irosi chiar tot ce mi-a mai ramas. Am luat toate caietele care erau la indemana si le-am umplut cu urme si pete de culoare. Un dezastru! Cel putin primul gand! Si au urmat altele. Si ganduri peste ganduri cand vrei sa faci ceva si iese cu totul altceva.

      Si vine partea ce mai frumoasa, aia in care iti vine un gand totaaaaaaaaaaal nesanatos ca si tu esti un dezastru. Da, mi se intampla! Si gandul ala daca e hranit face ravagii. Concluzia? M-am adunat repede si mi-am spus ca “Asta e, praful s-a ales de toate, dar desi proiectul meu e un dezastru, eu nu sunt un dezastru.” Si atat. “My project is a mess, I am not a mess.” Si am mers mai departe. In momentul in care s-a facut liniste in ganduri, am inceput sa vad in haosul creeat o multime de posibilitati. Am recurs la un proiect mixed art media, am trecut de la acuarele la acrilice.

      Din amestecul de acuarela (primele straturi) si amestecul de acrilic (straturile care au reimprospatat totul) a luat nastere un inger foarte dragut, tinand o lumina in mana sa. Fundalul nu era inca ceea ce visam, asa ca am lasat totul sa se odihneasca.

      Ceva ma impiedica sa continui si asa au trecat cateva zile bune. Moment in care mi-am propus ca orice ar fi azi e ziua in care voi duce la bun sfarsit acest proiect.

      “Inspiratia exista, dar trebuie sa te gaseasca lucrand.” Deci, desi nu aveam chef, am deschis iar blocul de desen, am pun un cronometru si am privit iar la ingerul conturat. Am decis sa il las fix asa cum este si sa lucrez la fundal.

      Incheierea trebuia sa aibe un pic din acel “je ne sais quoi“ care sa uneasca totul , caz in care am apelat la un pic de acuarela Kuratake aurie.

 

 

      Ce a iesit, vedeti si voi! Combinatia intre haosul de la inceput, ingerul purtator de lumina, si fundalul devenit o explozie de culoare datorita colajului de diferite materiale si benzi de scotch face ca acest proiect sa fie extraordinar de frumos.

 

      Din haos a iesit ceva frumos si din gandurile care pot pune stapanire pe mine am invatat cat se poate de repede ceva foarte important. Si anume ca nu e cazul sa dramatizez prea mult si ca desi uneori anumite lucruri pot fi in dezordine (un dezastru) asta nu inseamna ca si eu sunt la fel. Si ca odata constientizat asta am mai pus o piatra la temelie, temelia fiintei mele.

      Las acest articol marturie mie si celor care poate au nevoie de un gand bun si frumos ca sa lupte cu cele ale zilei, incepand de la ganduri, mai ales de la ganduri.

Ca de obicei, a voastra,

cu drag,

Anca M

Un inger, un calendar si o foarfeca

      Bine v-am gasit, oameni buni,

      Fiecare zi este cea mai minunata zi cand vine vorba de a trai prezentul fix asa cum este: uneori mai creativ, uneori mai putin creativ. Important este sa avem deschiderea spre aceasta inclinatie si anume sa gasim mereu o oportunitate de a face ceva frumos cu ceea ce avem in jurul nostru.

 

      Din capitolul "Inspiratia exista, dar trebuie sa te gaseasca lucrand" cum spunea Picasso, m-am regasit acum cateva zile ca odata dat jos calendarul de pe perete trebuia sa fac ceva cu hartia.

      De obicei, ca sa fiu sincera, doar salvam iconita din mijloc si restul ajungea la reciclat, dar de data asta ceva m-a imboldit sa fac ceva mai mult. Ce a iesit puteti vedea si voi.

      Am inceput cu ceva simplu - un ingeras, ce altceva? Dupa, am zis ca nu se poate sa il las asa in aer, asa ca am adaugat ceva casute si cativa copaci, apoi au inceput sa apara detaliile. 

    

      Odata toate terminate, am zis sa le lipesc. Intre "am zis" si "am facut" au trecut inca vreo cateva zile. De ce ni se intampla uneori sa taraganam asa lucrurile nu stiu si nici nu vreau sa intru in detalii. Cert este ca la capatul celor cateva zile am luat gandul cel bun si am facut ceva fundaluri rapide pe hartie cu speranta ca a doua zi sa lipesc totul. Acuarela lichida pe hartie, amestecul de culori, si pana la urma haosul ce s-a ivit (caci ceva nu a fost exact ce as fi vrut sa fie) m-au facut sa pun in stand by proiectul pentru inca cateva ore. Mi-am revenit totusi repede cand am pus un timer si am spus ca "asta e, azi, acum e timpul sa termin acest proiect". 

    

      Poate parea amuzanta intamplarea, dar a duce la bun sfarsit un lucru si a-l duce bine (nu perfect) este mare lucru. Nu degeaba exista vorba aia "Inceputul Raiului este satisfactia lucrului bine facut!"

      Am vrut sa fac acest articol ca sa imi amintesc ca uneori cel mai important nu este sa tintesc doar spre lucruri perfect facute caci riscul este sa nu mai fac nimic sau sa fac lucrurile doar pe jumatate.

      Daca este un proiect de nota 10? Pai ce pot spune? Pentru mine DA, cu siguranta, pentru ca:

- spune o poveste cu totul minunata pe care nu o pot scrie aici dar are valoare deosebita pentru cativa oameni foarte dragi sufletului meu;

- m-a ajutat sa petrec un timp de calitate in familie :))));

- este dovada vie a faptului ca din orice poti face ceva frumos, netrebuind sa ai materiale scumpe;

- imi dovedeste inca o data ca acel poate ultra enervant slogan de  "trust the process" chiar asa si este;

- ma indeamna sa gasesc solutii cand nu am chef , acel "in the mood to do stuff" pe care sa fim sinceri nu putem mereu sa il avem;

-  imi da increderea sa vad ca simplele actiuni pot avea consecinte foarte benefice atat pentru starea mea de spirit cat si pentru a celor din jur;

- ma ajuta sa pot privi in urma si sa spun ca oricat de greu ( aka oricat de lene mi-e sa inchei ceva) este ceva se poate cu putinta vointa.

      Pentru cei care aveti cont de Instagram sau Youtube, puteti sa vedeti si video pe anca_pacesibucurie  sau pace si bucurie , daca nu, raman marturie cele cateva poze puse in acest articol.

      Va doresc, ca intotdeauna, sa aveti timp pentru a face ceea ce va aduce pace sufletului vostru si bucurie celor din jur, sau invers, depinde de voi ce alegeti.

cu drag, 

Anca M

Am vazut si mi-a placut

      Bine v-am gasit, oameni buni,

      Exaaaaaaaaaaaaaaact, ati citit bine. E acel moment in care va vorbesc despre un film. De curand am vazut un film care este genial, daca stai si te gandesti, dar acum... de gustibus.

      Filmul este pe Disney si se cheama Tommorowland. Filmul este deosebit si il recomand cu drag.

      In minte mi-au ramas cateva citate din film, dar nu il redau pe cel mai cunoscut si pe cel care mi-a atras cel mai mult atentia. Este un citat despre ce inseamna sa vrei sa schimbi ziua de maine (sau nu).

      Nu am apucat sa il traduc, dar ca nu uit, il voi posta asa, exact cum l-am gasit pe site pe IMDB :

"Let's imagine... if you glimpsed the future, you were frightened by what you saw, what would you do with that information? You would go to... the politicians, captains of industry? And how would you convince them? Data? Facts? Good luck! The only facts they won't challenge are the ones that keep the wheels greased and the dollars rolling in. But what if... what if there was a way of skipping the middle man and putting the critical news directly into everyone's head? The probability of wide-spread annihilation kept going up. The only way to stop it was to show it. To scare people straight. Because, what reasonable human being wouldn't be galvanized by the potential destruction of everything they've ever known or loved? To save civilization, I would show its collapse. But, how do you think this vision was received? How do you think people responded to the prospect of imminent doom? They gobbled it up like a chocolate eclair! They didn't fear their demise, they re-packaged it. It could be enjoyed as video-games, as TV shows, books, movies, the entire world wholeheartedly embraced the apocalypse and sprinted towards it with gleeful abandon. Meanwhile, your Earth was crumbling all around you. You've got simultaneous epidemics of obesity and starvation. Explain that one! Bees and butterflies start to disappear, the glaciers melt, algae blooms. All around you the coal mine canaries are dropping dead and you won't take the hint! In every moment there's the possibility of a better future, but you people won't believe it. And because you won't believe it you won't do what is necessary to make it a reality. So, you dwell on this terrible future. You resign yourselves to it for one reason, because *that* future does not ask anything of you today. So yes, we saw the iceberg and warned the Titanic. But you all just steered for it anyway, full steam ahead. Why? Because you want to sink! You gave up! That's not the monitor's fault. That's yours."

      Greu cuvant si greu de digerat, dar adevarat! Va las cu el in speranta ca in una din zile veti avea ocazia sa vedeti filmul in intregime, caci merita!

cu drag,

Anca M

Un gand frumos

      Bine v-am gasit oameni buni,

      Mi-a iesit in cale, acum cateva zile, o carte legata de puterea lui “Poate”. Cel mai mult si mai mult din tot ce am citit mi-a placut un rand care spunea: “Poate ii vei ajuta pe altii sa vada frumusetea fiecarei zile”.

      La prima vedere ai zice ca nu e mare lucru, dar oare ne-am gandit vreodata cat de important este orice lucru marunt pe care noi il facem? Acuma clar ca nu scalam acest detaliu la nivelul Universului, ci la lumea noastra mica in care traim. O mica bucurie, un zambet, o prezenta binevoitoare, un chip placut, o fapta buna, ceva frumos care sa bucure inima celui/celei de langa tine e tot ce e nevoie pentru a face lumea aceasta un pic mai buna.

      Clar ca nu muti muntii cu o vorba buna, dar daca ai putea? Daca in loc sa spui mereu “Daca ai fi fost mai bogat / mai frumos / mai sanatos / etc” ai spune simplu “Daca acum este fix momentul in care trebuie sa fiu?” / “Daca viata pe care o am acum este cel mai bun lucru care mi se putea intampla?” / “Daca in lumea mea mica unde sunt pot face o diferenta?”

      Ne focusam atat de mult pe “Daca nu imi iese!”/ “Daca oricum nimeni nu vede!”/ “Daca oricum nu pot!” / “Daca oricum viata mea nu are rost!” si uitam esentialul. Daca, totusi, chiar acum am zice “Daca as putea fi o mica bucurie cuiva!”/ “Daca as ridica ochii si as privi cerul sau natura!”/ “Daca as putea face ceva sa fiu mai bun/buna la ceva ce imi doresc de mult?”

      Ce-ar fi daca am spera la mai bine, facand binele si luand pe acel “poate” in brate spunand ca “Da, se poate azi, aici si acum!”

      Acuma ce se poate… fiecare isi stie sufletul!

Cu drag,

Anca M

Am vazut si mi-a placut

      De mult nu am mai scris la acest capitol, dar in week-end am vazut un film suuuuuuer dragut si am vrut sa va las si voua un citat. Filmul se cheama Akeelah si cuvintele (Akeelah and the bee):

      „Cea mai profundă teamă a noastră nu este că suntem inadecvați. Frica noastră cea mai profundă este că suntem puternici peste măsură. Lumina noastră, nu întunericul nostru, este cea care ne sperie cel mai mult. Ne întrebăm cine sunt eu ca să fiu genial, superb, talentat, fabulos? De fapt, cine ești tu să nu fii? Ești un copil al lui Dumnezeu. Jocul tău mic nu servește lumii. Nu există nimic iluminat în micșorare, astfel încât alți oameni să nu se simtă nesiguri în jurul tău. Cu toții suntem meniți să strălucim, așa cum fac copiii. Ne-am născut pentru a arăta slava lui Dumnezeu care este în noi. Nu este doar în unii dintre noi; este în toată lumea. Și pe măsură ce ne lăsăm să strălucească propria lumină, le dăm inconștient altor persoane permisiunea să facă același lucru. Pe măsură ce suntem eliberați de propria noastră frică, prezența noastră îi eliberează automat pe alții.” —-din A Return to Love, Marianne Williamson.

Cu drag,

      Anca M

De la lume adunate (17)

      Hristos a inviat,

      Este greu sa stii cum se va termina o zi, cu atat mai mult este aproape imposibil sa iti imaginezi toate bucuriile si oamenii pe care ii poti intalni pe cale. Dimineata cand m-am trezit, nu aveam nici cea mai vaga idee ca o ilustratie facuta saptamana trecuta va fi motiv de inspiratie pentru un om frumos cu un munte de talent in arta scrisului. Ca sa va faceti o idee, dupa ce va odihniti nitel ochii cu aceste culori frumoase si o poezie extraordinara inspirata din aceasta ilustratie, va invit sa o cunoasteti pe Alina si minunata ei lume a poeziei pe pagina ei de Facebook - Darul cuvantului sau pe Wordpress - Din dragoste de poezie. Voi include acest articol la capitolul "De la lume adunate" caci povestea unui asa om frumos merita sa fie descoperita si de altii! 

      Alina, esti o bucurie! Iti multumesc din suflet ca ai acceptat o asa provocare si ti-ai lasat cuvintele sa curga lin pe firul mintii tale dupa ce ochii mei au vazut o "pajiste" de gentiene si musetel imbietor!

 E plina lumea de frumos si frumusețe,
Alegerea e în sufletul celui care privește,
Căci așa cum îți așterni în suflet zi de zi,
În tot ce ți se întâmplă frumosul îl poți găsi.

E un dar sa poți privi un cer senin de vară
Să simți parfumul florilor ce te-nconjoara,
Sa poți simți cu adevărat minunea de a trăi
Cu tot ce îți e dat sa intampini in fiecare zi.

Fericirea nu e data de a împlini  lucruri mărețe,
Ci de a găsi mici bucurii în a vieții poveste,
O întâlnire cu un om drag și o îmbrățișare,
O ceașcă de ceai privind un apus de soare

Ori o cafea pe care o bei cu cineva apropiat
O carte din care ai vrea să citești neîncetat,
Un timp în care îl asculți atent pe celălalt,
Când de fapt tu ești cel care are de câștigat

Căci oamenii sunt o minune de la Dumnezeu
Și-ți sunt trimiși să te ghideze spre El mereu,
Aceasta e bucuria vieții cea mai mare
Sa descoperi iubirea in orice întâmplare.

10 mai 2024

 

      Va doresc timp sa cautati in sufletul vostru ceea ce va aduce pace si bucurie in jur, iar dupa sa le impartasitit cu ceilalti. 

cu drag,

Anca M

#clipedecreatie2024 (4)

       Suntem in Aprilie si am stat mult pe ganduri care din proiecte sa fie castigatorul lunii Martie. Dupa dezbatari indelungate am ales cel pe care l-am intitulat simplu 17in1 (intregul video este pe anca_pacesibucurie). 

      De ce 17, pai e simplu: pentru ca 17 este numarul de mini-cartonase pe care am avut ocazia sa le tai dintr-o foaie maaaare A2 pe care am cumparat-o intreaga de la un magazin de specialitate - foaia este hartie de acuarela 300 g/m2.

      Despre ce a fost vorba in proiect? Ca sa intelegeti ceea ce vedeti trebuie sa aveti cateva linii de ghidare si anume ce am dorit de la acest proiect au fost urmatoarele:

• sa experimentez cu diferite medii de lucru pe care le am in casa (acrilic, carbune, creion, guase, cerneala);
• sa descopar modul de interactionare unele cu altele;
• sa lucrez repede fara a face planuri si fara a sta pe ganduri in momentul in care pun primul mediu de lucru pe hartie - care am vrut sa fie acuarelele lichide de la Ecoline (liquid water colour);
• sa revin asupra contururilor lasate de culori si sa imaginez forme, idei sau desene;
• sa trec de acea teama pe care o poti avea cand lucrezi cu un mediu nou de lucru si spui ca e posibil sa strici hartia asa ca mai bine nu incerci sau amani pana la sfantu' asteapta ... (prietenii stiu ce zic);
• sa gasesc idei noi pentru proiecte viitoare.

 

      Ca sa imi fie totul usor am facut cartonase mici pentru a putea lucra multe idei in acelasi timp. Odata taiate le-am fixat pe o plansa mare ca sa imi fie usor de pus pe masa de lucru si luate in caz ca nu le termin intr-o zi, ceea ce s-a si intamplat. Una peste alta am lucrat in etape, asteptand de fiecare data ca straturile de culoare sa se usuce. Uneori totusi nu am avut atata rabdare si am combinat doua medii de lucru in acelasi timp lucrand in tehnica de ud pe ud.

 

      Pana la finalul acestui proiect am invatat mult mai multe decat as fi sperat si il recomand cu drag. 

 

      Pe langa faptul ca m-am distrat maxim, am invatat experimentand. Exact, invarea prin joaca este extraordinara. Si arta asa ar trebui sa fie, iar daca uitam din cand in cand asta ar trebui sa ne aducem aminte intorcandu-ne la ceea ce ne place sa facem cu adevarat.

 

      Pozele pe care le vedeti inserate printre randuri sunt cateva exemple de ce a fost la inceput doar o pata de culoare si rezultatul final. Sper din suflet ca veti incerca si voi proiecte mici, in orice domeniu, cu impact urias pentru parcursul vostru artistic si nu numai. Nimic sa va nu opreasca din a face ceea ce va aduce bucurie sufletelor voastre si pace, daca se poate :)))

 

      PS : sunt doua desene mi-au placut ataaaaaat de mult cum arata chiar din prima incercare ca nu am vrut sa le mai fac nimic, cine stie, poate pe viitor voi interveni asupra lor, dar in acest moment le consider incheiate.

cu drag,

Anca M

Despre frumos

      Suntem intr-o luna a bucuriei. Fie ca vorbim de luna femeii, de luna primaverii ca tocmai ce am avut Echinoctiul de primavara, ori ca e luna unui nou inceput ca doar ce am sarbatorit Buna-Vestire, cert este ca luna aceasta este plina de frumos. Si despre frumos as dori sa vorbesc si eu astazi. Pe 1 Martie toata lumea trimite mesaje minunate legate de venirea primaverii, saaaaauuuuu prin unele zone, cum bine stim, dam martisoare barbatilor (da, daaaa, ati citit bine, este un obicei tare frumos prin unele zone ale tarii). Dupa, vine ziua de 8 Martie, dedicate mamelor – zi plina de martisoare, de flori si de cadouri.Aici as mai mentiona un lucru: copil fiind si acum imi amintesc cum odata cu inceputul lunii la scoala faceam felicitari pentru mama. Clasicele felicitari erau cam asa : desenam o inimioara pe o felicitare si inimioara o decupam cu o foarfeca. Marginea o decoram frumos cu un glob spart maruntit (glob de "sticla", caci pe vremuri globurile erau dintr-o sticla fina si colorata frumos, astfel ca atunci cand il spargeai iti era mai mare dragul sa folosesti acea publere pe post de sclipici – azi stiu, avem sclipici din ala fain de la Pepco, si nu numai, si costa undeva la vreo 5-10 lei, depinde in ce cantitati iei, dar asta e alta poveste).

      Ma intorc iar la felicitarea aia frumoasa, cu un scris de mana dedesubtul inimioarei cu mesajul de 8 Martie si “ La multi ani, mamico!” scris frumos pe interior…. Si alte cuvinte dragute, sau o strofa din vreo poezie. Oare va mai amintiti, sau la voi cum era?

      Urmand firul povestii, vine Echinoctiul in care bucuria crescanda capata noi valente caci din ziua urmatoare orele petrecute pe lumina sunt din ce in ce mai multe. Ahhhh, si dupa vine ziua asta minunata de Buna-Vestire, urmata (logic, ca orice praznic imparatesc) de aniversarea celei mai importante persoane din cadrul sarbatorii praznicului si anume Soborul Sf Arh Gavriil.

      Si uite asa, din bucurie in bucurie, calatorim si ajungem pana la sfarsit de luna care daca e insotita de Soare si de vreme buna inseamna ca e insotita si de multe iesiri in aer liber si flori frumoase presarate in calea noastra.

      Asa, ca incheiere, va las un gand delicat despre mama, asa cum o vad eu.

      Mama este mama sau, cine are bafta, mama “sunt” mama dimpreuna cu bunica/bunicile. Mama cuprinde in ea ochii albastri ai cerului senin si cenusii ai zilelor pline de grija. Mama cuprinde in ea mainile care plamadesc aluatul si iti mangaie crestetul, care te iau in brate si iti impletesc parul. Mama cuprinde in ea  inima care iti vorbeste cand tace si iti sterge lacrimile cand iti gateste cea mai buna mancare din lume sau cel putin asa o crezi tu ca e. Mama isi are o mama si ea isi are o mama si tot asa pana la marea Mama care ne ocroteste pe toti cu bune si cu rele, cu suisuri si cu povarnisuri. Mama ne sparge gheata inimii cand ne e impietrita si ne rasadeste semintele bunatatii in suflet. Din rasadurile mamei rodeste dorul de frumos, de bunatate si de curaj sa ne depasim propriile frici.

      Mama este radacina, si seva, si pamant roditor. Si noi la randul nostru suntem aripile ei catre Cer. Ea sadeste flacara iubirii si a iertarii in noi, iar noi… noi ne intindem aripile catre lume, cu bunatate. Si drept e ca uneori ni-s aripile frante si penele murdare, dar dragostea ei ne ridica iarasi catre rostul nostru pe Pamant. Mama este lumina constiintei in momentele de nesiguranta sau de indoiala si bucuria momentelor de reusita.

      Mama este ocrotire, liman intins de tihna, de un verde crud primavaratic, din ale carei maini rasar vlastarele imaginatiei si ale zborului spre Infinit. Din Mama si prin Mama – Maica si Maicuta – ne nastem si renastem in gand de pasare maiastra si plecam in zbor cu radacinile in inima si dragostea in fiecare bataie de aripa. Mama este mama si asta spune totul!

      La voi cum este luna asta a bucuriei? Si mama voastra (mamele voastre) cum este (cum sunt)? Haideti la povesti si lasati un gand aici daca timpul va permite!

cu drag,

Anca M

Un gand frumos

      De curand am primit un mesaj extraordinar de la un om tare drag sufletului meu. E parte din bucuriile primaverii! Primesti multe mesaje fumoase de peste tot si parca ai vrea ca perioada asta sa nu se mai termine niciodata.

      Mesajul era parte al unui semn de carte cu o ramura de copac inflorita si in partea de jos avea scrise urmatoarele:

"Adu, Doamne, primavara

Si ramai si Tu cu noi!

C-am avut atat iarna,

Si inghet, si vant, si ploi.

Adu, Doamne primavara

Dupa care toti tanjim!

Da-ne dor de cele sfinte

Si putere sa iubim..."

      Oare cum o fi asta? "Dor de cele sfinte si putere sa iubim"? Mi se pare extraordinar.

      Si mai deosebit mi se pare mesajul in contextul in care inflorirea exterioara a naturii se contopeste in mod tainic cu cele ale inimii si in cele mai fine strafunduri ale inimii usor usor simtim ca si noi inflorim odata cu primvara care bate la usa.

      Nu stiu cum este pe la voi, dar la noi in Bucuresti deja sunt copacii in floare. Primul l-am zarit acum o saptamana (chiar mai bine de o saptamana) si este o incantare. Este un zarzar frumos, ascuns printre blocuri si care te saluta ori de cate ori treci pe langa el prin adieri marunte de flori albe, diafane.

      Va doresc sa aveti ochi sa vedeti toate minunatiile naturii si bucuriile pe care le traim zi de zi prin sute si sute de clipe pline de incantare! Iar celor carora le este greu, putere sa poate duce totul cu rabdare si sa poata renaste odata cu toata natura asta incantatoare!

cu drag,

Anca M

Un gand frumos - e Craciunul

      Bine v-am gasit oameni buni,

      Oare avem mai mare bucurie in acest moment decat Nasterea Domnului?

      „Nașterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii Lumina cunoștinței, că întru ea, cei ce slujeau stelelor de la stea s-au învățat să se închine Ție, Soarelui dreptății, și să Te cunoască pe Tine, Răsăritul cel de sus. Doamne, mărire Ție!”

       Sa aveti Sarbatori cu pace si bucurie, cu sanatate, cu dragoste unul fata de altul si cu intelegere. Sa va tihneasca toate!

      Nota : ilustratia asta deosebita este facuta de o fata minunata, cu un talent extraordinar, pe numele ei frumos Diana Tivu. Si ma simt tare onorata sa am o ilustratie de-ai ei aici pe blog!

cu drag, 

Anca M

#creativebookchallenge2023 (16/2023)

      Bine v-am gasit oameni buni,

      Este Ajun de Craciun si da, tot cu gandul la cele citite sunt. Si da, tot despre o carte am sa vorbesc, de fapt de data asta, doar am sa culeg cateva randuri sa le las aici. Cartea este dintre acele 12+++ carti citite din capitolul de #creativebookchallenge2023 si se intituleaza "Magarusul Mariei" scrisa de Gunhild Sehlin. Daca ieri va scriam despre un anumit tip de carti, azi sunt la polul opus :) in felul acesta sigur nu veti avea ocazia sa va plictisiti intrand pe aici pe blog. 

      Savoarea unei astfel de lecturi e insotita de steaua de Craciun pe care am adaugat-o ingerasului din varful bradului. Adica sa fie bradul doar cu un ingeras si fara stea? Deci am luat hartie si un creion si un forfece si lipici si ce a iesit e cocotat sus de tot!

      Va starnesc interesul ca poate-poate veti pune mana pe carte si o veti citi pe toata. E ca o adiere de primavara intr-o zi friguroasa de iarna, desi daca stau si ma gandesc, deja, de ieri ziua incepe sa fie mai lunga si deci acusi-acusi va fi plin de flori si de iz de primavara.

"Norii desi, care intunecasera cerul deasupra Bethleemului intreaga dupa-amiaza si seara, disparura dintr-o data si cerul se limpezi.

O stea mare stralucea chiar deaspura orasului, o stea pe care nimeni cu o vazuse mai inainte.

(...) Nu era primavara si nici nu era pajistea din Nazaret, ci grajdul darapanat din Bethleem. Totusi - il izbi mireasma florilor de primavara - si cantul - totul era scaldat intr-o lumina stralucitoare. (...) Deschise ochii mari si privi in jur.

Intr-un colt al grajdului, sedea Maria inconjurata de o multime de ingeri care cantau.

Ingerii se inghesuiau tot mai aproape de ea, ba chiar o atingeau cu aripile lor. Oare ce incercau sa vada? (...) Oh, Maria mangaia un pruncut.

- Lumina stelei e atat de mare, spuse batranul, de parca L-ar aseza pe Copil pe un tron. (...)

-Maria, priveste numai, glasui din nou batranul, ce sclipitori sunt ochii Copilasului, de parca stele ar sraluci intr-insii! Ai crede ca in ei se vede lumina Raiului. Ce fel de copil poate fi acesta?"

       Va doresc o seara de Ajun plina de pace si bucurie! Sa va tihneasca toate caci toate sunt cu un rost!

       Nota : cartea se gaseste la editura Universul Enciclopedic Junior si merita toti banii!

 

cu drag, 

Anca M

#creativebookchallenge2023 (15/2023)

      Bine v-am gasit oameni buni, 

      Am promis, deci nu ma las, chit ca asta ar insemna sa scriu mai des aici, dar e asa de frumos sa vorbesti despre carti si atat de multa bucurie pot aduce ca nu ma pot abtine sa nu va povestesc un pic mai mult despre una din cartile din raftul de #creativebookchallenge2023 de anul acesta.

      In aceasta postare va voi povesti frugal despre o carte deosebita, nu usoara, chiar deloc usoara, si nu pentru orice gusturi. Este vorba despre o carte scrisa de Jordan B Peterson si anume "12 reguli de viata".

      Cartea este impartita, dupa cum si titlul sugereaza in 12 reguli de viata si anume:

1. Stai drept si trage umerii inapoi - sau cum am vazut odata pe un afis - postura schimba viata. Pana la urma este un lucru demn de luat in seama caci asta e un inceput in a "gasi puterea de a accepta povara teribila a Lumii, bucurandu-te de ea", cum spune autorul
2. Ai responsabilitatea de a te ajuta; comporta-te ca atare - un capitol despre haos, ordine, "constiinta", despre directie de viata, despre a cunoaste acel "de ce" care se poate impaca mai tarziu cu aproape "orice cum" parafrazand aici un pic pe Nietzsche; sau cum ar spune alcineva intr-o alta carte si anume ca cel mai curajos lucru pe care l-ai spus vreodata este "ajutor" caci a cere ajutor nu insemna a te da batut ci a refuza sa te dai batut ( asta este pentru cei care au citit "Baiatul, cartita, vulpoiul si calul" scrisa de Charlie Mackesy si redata si audio chiar pe Youtube)
3. Imprieteniti-va cu cei care va vor numai binele - da stiu, asta poate naste nitel controverse, ca toata cartea de altfel, dar cu toate acestea va recomand cu drag sa o cititi - finalul acestui capitol e ceva de genul : " imprieteniti-va cu oameni care isi doresc ce e mai bun pentru voi" caci alaturi de astfel de oameni iti va trebui "forta si curaj pentru a ramane in picioare. Un pic de modestie."
   
4.  Compara-te cu cel ce erai tu in trecut, nu cu altcineva din prezent - un titlu pe care al trebui cred sa ni-l scriem cu litere de-o schioapa si sa ni-l lipim peste tot pe unde suntem - stiti voi de ce spun asta
5. Nu-ti lasa copii sa-ti faca lucruri care te vor enerva - caci un copil bine crescut, disciplinat, poate fi de incredere, nu te va enerva, isi va face usor prieteni si va fi placut in orice mediu ar fi. Si ca o concluzie este scris ca "Nu exista daruri mai mari decat acelea pe care le poate oferi un parinte implicat si curajos."
6. Fa-ti ordine in propria casa inainte de a judeca lumea - sau mai bine spus fa-ti ordine in propria viata si nu mai da mereu vina pe altii, fa curat in sufletul tau si "probabil ca vei deveni o forta mereu mai puternica in slujba pacii si a oricarei cauze bune."
7. Concentreaza-te pe lucrurile cu adevarat importante (si nu pe placerile imediate)
8. Spune adevarul- sau cel putin nu minti - geniala aceasta a doua parte caci mai mereu avem tendinta de a ne gandi DOAR la prima parte uitand ca de fapt a spune adevarul inseamna intre altele si acel "cel putin" nu minti
9. Porneste de la premisa ca s-ar putea ca persoana pe care o asculti sa stie ceva ce tu nu stii - sau altfel spus ascultandu-te pe tine si pe cel de langa tine mai mult, cu atentie si dedicare, e posibil sa descoperi lucri absolut geniale si mai presus de asta sa fii in "cautarea neincetata a cunoasterii, care este forma cea mai inalta a intelepciunii."
10. Fii precis in exprimare - "Confrunta haosul Fiintei.Confrunta marea de probleme. Numeste destinatia si traseaza-ti calea.Accepta ceea ce doresti. Spune-le celor din jurul tau cine esti. Concentreaza-te, priveste atent si mergi drept inainte."
11. Lasati-i pe copii in pace cand fac skateboarding sau ca o idee de final - "Daca sunt sanatoase, femeile nu-si doresc baieti, ci barbati.(...) Iar daca ai impresia ca barbatii puternici sunt periculosi, stai sa vezi de ce sunt in stare barbatii slabi."
12. Cand intalnesti pe strada o pisica, mangai-o ( valabil si pentru caini) - "Este o pauza placuta. Este un mic plus de lumina intr-o zi buna si un respiro micut intr-o zi proasta."

     

      Citatele sunt franturi de lumina din ceea ce este scris in carte, rupte din context nu au acelasi impact ca textul integral, deci interpretarea completa si corecta o puteti face doar citind cartea.

      La momentul cand o citeam, caci mi-a luat ceva vreme sa o termin, am lucrat un semn de carte deosebit pe care l-am pus intre paginile cu scrisul miiiic si plin de invataminte. Asa am reusit sa duc la sfarsit aceasta lectura care, repet, e posibil sa nu fie pe placul tuturor, dar poate ca e mai bine asa caci bine ca suntem diferiti cu totii, din fericire!

cu drag,

Anca M