Muzichie

Bine v-am gasit oameni buni,

      In orice  moment al zilei am fi, o muzica buna poate sa ne schimbe starea de spirit. Siiiii mi-am amintit ca uneori este bine sa las si aici cate un link caci ce poate fi mai frumos decat o muzica asa mai deosebita?

      Mi-a placut mult mesajul acestei melodii: "Not good enough, YET!", adica "Nu indeajuns de buna, INCA". Un fel de a spune ca sunt pe cale, invat, cad, ma ridic, gresesc, repar si una peste alta merg inainte. Iar vocile alea din capul meu (sau vocile celorlalti despre ceea ce fac eu) ar fi bine sa se mai opreasca. Frumoasa si ideea ca singura persoana cu care e bine sa te compari esti tu cel din trecut si nu altii.

      Auditie placuta: 

Cu drag,

Anca M

Despre frumos

      Suntem intr-o luna a bucuriei. Fie ca vorbim de luna femeii, de luna primaverii ca tocmai ce am avut Echinoctiul de primavara, ori ca e luna unui nou inceput ca doar ce am sarbatorit Buna-Vestire, cert este ca luna aceasta este plina de frumos. Si despre frumos as dori sa vorbesc si eu astazi. Pe 1 Martie toata lumea trimite mesaje minunate legate de venirea primaverii, saaaaauuuuu prin unele zone, cum bine stim, dam martisoare barbatilor (da, daaaa, ati citit bine, este un obicei tare frumos prin unele zone ale tarii). Dupa, vine ziua de 8 Martie, dedicate mamelor – zi plina de martisoare, de flori si de cadouri.Aici as mai mentiona un lucru: copil fiind si acum imi amintesc cum odata cu inceputul lunii la scoala faceam felicitari pentru mama. Clasicele felicitari erau cam asa : desenam o inimioara pe o felicitare si inimioara o decupam cu o foarfeca. Marginea o decoram frumos cu un glob spart maruntit (glob de "sticla", caci pe vremuri globurile erau dintr-o sticla fina si colorata frumos, astfel ca atunci cand il spargeai iti era mai mare dragul sa folosesti acea publere pe post de sclipici – azi stiu, avem sclipici din ala fain de la Pepco, si nu numai, si costa undeva la vreo 5-10 lei, depinde in ce cantitati iei, dar asta e alta poveste).

      Ma intorc iar la felicitarea aia frumoasa, cu un scris de mana dedesubtul inimioarei cu mesajul de 8 Martie si “ La multi ani, mamico!” scris frumos pe interior…. Si alte cuvinte dragute, sau o strofa din vreo poezie. Oare va mai amintiti, sau la voi cum era?

      Urmand firul povestii, vine Echinoctiul in care bucuria crescanda capata noi valente caci din ziua urmatoare orele petrecute pe lumina sunt din ce in ce mai multe. Ahhhh, si dupa vine ziua asta minunata de Buna-Vestire, urmata (logic, ca orice praznic imparatesc) de aniversarea celei mai importante persoane din cadrul sarbatorii praznicului si anume Soborul Sf Arh Gavriil.

      Si uite asa, din bucurie in bucurie, calatorim si ajungem pana la sfarsit de luna care daca e insotita de Soare si de vreme buna inseamna ca e insotita si de multe iesiri in aer liber si flori frumoase presarate in calea noastra.

      Asa, ca incheiere, va las un gand delicat despre mama, asa cum o vad eu.

      Mama este mama sau, cine are bafta, mama “sunt” mama dimpreuna cu bunica/bunicile. Mama cuprinde in ea ochii albastri ai cerului senin si cenusii ai zilelor pline de grija. Mama cuprinde in ea mainile care plamadesc aluatul si iti mangaie crestetul, care te iau in brate si iti impletesc parul. Mama cuprinde in ea  inima care iti vorbeste cand tace si iti sterge lacrimile cand iti gateste cea mai buna mancare din lume sau cel putin asa o crezi tu ca e. Mama isi are o mama si ea isi are o mama si tot asa pana la marea Mama care ne ocroteste pe toti cu bune si cu rele, cu suisuri si cu povarnisuri. Mama ne sparge gheata inimii cand ne e impietrita si ne rasadeste semintele bunatatii in suflet. Din rasadurile mamei rodeste dorul de frumos, de bunatate si de curaj sa ne depasim propriile frici.

      Mama este radacina, si seva, si pamant roditor. Si noi la randul nostru suntem aripile ei catre Cer. Ea sadeste flacara iubirii si a iertarii in noi, iar noi… noi ne intindem aripile catre lume, cu bunatate. Si drept e ca uneori ni-s aripile frante si penele murdare, dar dragostea ei ne ridica iarasi catre rostul nostru pe Pamant. Mama este lumina constiintei in momentele de nesiguranta sau de indoiala si bucuria momentelor de reusita.

      Mama este ocrotire, liman intins de tihna, de un verde crud primavaratic, din ale carei maini rasar vlastarele imaginatiei si ale zborului spre Infinit. Din Mama si prin Mama – Maica si Maicuta – ne nastem si renastem in gand de pasare maiastra si plecam in zbor cu radacinile in inima si dragostea in fiecare bataie de aripa. Mama este mama si asta spune totul!

      La voi cum este luna asta a bucuriei? Si mama voastra (mamele voastre) cum este (cum sunt)? Haideti la povesti si lasati un gand aici daca timpul va permite!

cu drag,

Anca M

#clipedecreatie2024 (3)

 M-am gandit destul de mult la ce anume sa public pentru acest articol pentru luna care tocmai s-a incheiat.

      De lucrat am lucrat multe: am pictat multe, am intrat in niste provocari de pe Instagram (nu ma puteam abtine ca erau prea faine... chit ca nu le-oi termina ca nu tin cu dintii de ele, ma bucura faptul ca mereu gasesc noi metode sa mai invat ceva), am facut niste proiecte deosebite si una peste alta am avut o luna pliiiiiiiiiiiiina.

      Am ales pentru acest articol un proiect care mi-a luat cateva zile si nu regret nicio clipa faptul ca l-am realizat. Acest proiect a inceput ca o joaca, cam ca multe din proiectele pe care le fac, fara a pune nici presiune, nici termen limita si nici nimic altceva. 

      Daca va vine sa credeti intial fusese o schita simpla pe o foaie simpla pe care eram sigura c-o voi face in 10 minute si asta e. Dupa schita preliminara, am zis sa ii mai dau o sansa, macar un contur sa ii adaug si asta am si facut.

 

      Conturul fiind gata, am zis ca nu ii strica niste culoare, dar fara sa insist prea mult caci nu eram pe un bloc de desen profesional cu o hartie de maxima calitate (sau macar de calitate buna).

      A venit partea a doua in care coloratul era frumos, dar parca ii mai trebuia ceva. Siiiii uite asa au aparut florile din lateral intr-o vaza. 

 

      Sa ne fie clar, modul de realizare e cat se poate de simplu: am trasat ceva flori (sau hai sa le zicem forme, ca sa fie si mai simplu, pe o hartie colorata tot de mine si ramasa de la un alt proiect. Separat am trasat tije si frunze. Dupa, am decupat totul, iar la final le-am lipit pe toate si le-am pus in vaza. Ele pot fi usor manevrate caci vaza e ca un "portofel" in care tot pui si scoti si rearanjezi florile fix dupa pofta inimii.

     Cum s-ar spune, era mai mult decat de ajuns. Cu toate acestea am zis ca un personaj fara ceva in mana parca nu seamana cu ce fac eu de obicei. Erau niste flori desenate, dar parca ... tot era o lipsa undeva. Adica, nu se poate sa fie lasata asa domnita aceasta frumoasa chiar asa cu mainile goale.

  

      Zis si facut, am reluat procesul si am adaugat un buchet plin de culoare in doua fante realizate cu un cutter direct in hartie: o fanta deasupra mainilor si una sub. Astfel am reusit sa pun un buchet fix cu m-am dorit siiiiii sa pot face ajustari ori de cate ori doresc.

      Trei faze la un proiect care am zis ca va fi de 10 minute, trei faze in trei zile diferite si o bucurie inimiit mai mare decat mi-as fi imaginat!

      Ce as putea sa va mai povestesc? Ca a fost suuuuper mega relaxant? Ca recomand cu toata inima sa faceti si voi proiecte care sa va aduca bucurie? Ca e deosebit sa poti sa te deconectezi de toate si sa fii prezent(a) aici si acum si pur si simplu SA FII? Voi ce mai faceti frumos pentru sufletelul vostru?

cu drag, 

Anca M

Crampeie de viata - parcul Sticlariei

      Desi a trecut ceva vreme de cand nu am mai scris despre iesiri prin parc, realizez ca ma intorc iar la parcul Sticlariei despre care am mai scris acum ceva vreme (va mai amintiti?).

      Parcul este o mica rezervatie si o oaza de liniste intre blocurile din Sectorul 3 si este o incantare sa te plimbi prin el dupa-amiaza cand este o activitate intensa prin jur, mai ales ca acum exista si o "mini-colonie" de papagali in zona - trei de un verde smarald si unul albastru turcoaz!

 

      Nu voi insista prea mult cu vorbele, dar va las cateva poze spre deliciul ochilor vostri! Pe la voi cum a fost week-end-ul acesta?

cu drag, 

Anca M

 

Un gand frumos

      De curand am primit un mesaj extraordinar de la un om tare drag sufletului meu. E parte din bucuriile primaverii! Primesti multe mesaje fumoase de peste tot si parca ai vrea ca perioada asta sa nu se mai termine niciodata.

      Mesajul era parte al unui semn de carte cu o ramura de copac inflorita si in partea de jos avea scrise urmatoarele:

"Adu, Doamne, primavara

Si ramai si Tu cu noi!

C-am avut atat iarna,

Si inghet, si vant, si ploi.

Adu, Doamne primavara

Dupa care toti tanjim!

Da-ne dor de cele sfinte

Si putere sa iubim..."

      Oare cum o fi asta? "Dor de cele sfinte si putere sa iubim"? Mi se pare extraordinar.

      Si mai deosebit mi se pare mesajul in contextul in care inflorirea exterioara a naturii se contopeste in mod tainic cu cele ale inimii si in cele mai fine strafunduri ale inimii usor usor simtim ca si noi inflorim odata cu primvara care bate la usa.

      Nu stiu cum este pe la voi, dar la noi in Bucuresti deja sunt copacii in floare. Primul l-am zarit acum o saptamana (chiar mai bine de o saptamana) si este o incantare. Este un zarzar frumos, ascuns printre blocuri si care te saluta ori de cate ori treci pe langa el prin adieri marunte de flori albe, diafane.

      Va doresc sa aveti ochi sa vedeti toate minunatiile naturii si bucuriile pe care le traim zi de zi prin sute si sute de clipe pline de incantare! Iar celor carora le este greu, putere sa poate duce totul cu rabdare si sa poata renaste odata cu toata natura asta incantatoare!

cu drag,

Anca M